Endometrioza: simptome, diagnostic, tratament și când este necesară operația
Endometrioza poate arăta foarte diferit de la o pacientă la alta. Poate fi limitată la câteva leziuni superficiale pelvine sau la un endometriom ovarian, dar poate avea și forme profunde, care afectează intestinul, vezica urinară, ureterele sau, mai rar, nervii pelvini și alte structuri.
Severitatea simptomelor nu este întotdeauna proporțională cu extensia bolii. Unele paciente au dureri severe în forme aparent limitate, în timp ce altele pot avea endometrioză profundă extinsă, cu manifestări mai puțin evidente.
De aceea, evaluarea corectă nu înseamnă doar confirmarea diagnosticului de endometrioză. Este important să înțelegem unde este localizată boala, ce simptome produce, dacă afectează funcția unui organ, care este impactul asupra fertilității și, cel mai important, care este tratamentul potrivit pentru fiecare pacientă. Pe baza acestor informații poate fi stabilită o strategie terapeutică individualizată.
Aveți deja un diagnostic de endometrioză sau simptome care ridică această suspiciune?
În cadrul consultației sunt analizate simptomele, investigațiile efectuate și impactul bolii asupra vieții de zi cu zi. În funcție de situația fiecărei paciente, sunt discutate toate opțiunile terapeutice disponibile, inclusiv tratamentul medicamentos, modificările stilului de viață, alimentația, fizioterapia și kinetoterapia planșeului pelvin, terapiile complementare susținute de dovezi științifice, monitorizarea evoluției sau, atunci când există indicație, tratamentul chirurgical. Scopul este alegerea unei strategii terapeutice individualizate, adaptate simptomelor, localizării bolii și obiectivelor fiecărei paciente.
Programează o consultațieCe este endometrioza?
Endometrioza este o boală cronică în care țesut asemănător endometrului, mucoasa care căptușește interiorul uterului, se dezvoltă în afara cavității uterine.
Aceste leziuni pot determina inflamație, fibroză, aderențe și modificarea anatomiei normale a pelvisului. În funcție de localizare, pot fi implicate ovarele, peritoneul, ligamentele uterosacrate, spațiul dintre vagin și rect, intestinul, vezica urinară, ureterele și, în situații mai rare, nervii pelvini sau structuri din afara pelvisului.
Endometrioza nu este însă definită doar de ceea ce se vede la ecografie, RMN sau în timpul unei intervenții chirurgicale. Impactul bolii trebuie evaluat împreună cu simptomele pacientei, funcția organelor afectate și planurile reproductive.
Prezența endometriozei nu înseamnă automat că este necesară o operație. Unele paciente pot fi monitorizate sau tratate medicamentos, în timp ce în alte situații chirurgia reprezintă cea mai bună opțiune. Decizia trebuie întotdeauna individualizată.
Cum vă puteți da seama dacă aveți endometrioză?
Durerea menstruală intensă este unul dintre simptomele cel mai frecvent asociate cu endometrioza, însă boala nu se manifestă la toate pacientele în același mod.
Suspiciunea de endometrioză poate apărea în prezența unuia sau mai multor simptome:
- menstruații foarte dureroase;
- durere pelvină și în afara menstruației;
- durere profundă în timpul sau după contactul sexual;
- durere la defecație, mai ales în perioada menstruației;
- constipație, diaree, balonare sau alte simptome digestive, în special dacă au caracter ciclic;
- durere sau alte simptome urinare care se accentuează în jurul menstruației;
- dureri lombare, fesiere sau care iradiază către membrul inferior;
- oboseală persistentă sau senzația de epuizare;
- anxietate, simptome depresive sau scăderea calității vieții ca urmare a durerii cronice;
- dificultăți în obținerea unei sarcini.
Unele paciente observă și intoleranțe alimentare sau simptome sugestive pentru intoleranța la histamină. Deși acestea nu sunt specifice endometriozei și nu apar la toate pacientele, ele pot fi întâlnite în contextul inflamației cronice și merită discutate în cadrul evaluării medicale.
Unele paciente pot avea însă simptome atipice sau foarte puține manifestări, chiar și în prezența unei boli extinse.
Endometrioza provoacă durere doar în timpul menstruației?
Nu.Pentru unele paciente, durerea apare aproape exclusiv în timpul menstruației. Însă multe femei descriu simptome care încep încă din perioada ovulației și persistă până la următoarea menstruație.
Alte paciente pot avea dureri pelvine aproape zilnic, indiferent de momentul ciclului menstrual.
Există și situații în care durerea menstruală nu este simptomul principal, iar manifestările dominante sunt digestive, urinare, lombare sau neurologice, motiv pentru care diagnosticul poate fi întârziat.
Durerea care apare în fiecare lună între ovulație și menstruație sau care persistă aproape zilnic nu trebuie considerată normală și merită întotdeauna investigată.
Când durerea menstruală nu mai trebuie considerată normală?
O menstruație poate fi însoțită de un anumit disconfort, însă durerea care afectează constant activitatea zilnică merită investigată.
Este recomandată o evaluare medicală atunci când durerea vă împiedică să mergeți la serviciu sau la școală, vă trezește din somn, necesită frecvent tratament analgezic, vă obligă să vă modificați activitățile zilnice, se agravează progresiv sau este asociată cu durere la contact sexual, defecație ori urinare.
De asemenea, durerea care apare constant în perioada ovulației, persistă până la menstruație sau este prezentă aproape zilnic nu trebuie considerată normală și poate reprezenta un semn al endometriozei sau al unei alte afecțiuni pelvine.
Faptul că durerea există de mulți ani sau că alte femei din familie au avut menstruații dureroase nu înseamnă că aceasta trebuie considerată normală.
Endometrioza înseamnă întotdeauna menstruații abundente sau neregulate?
Nu.Multe paciente cu endometrioză au cicluri regulate și un flux menstrual normal. Altele pot avea menstruații abundente, însă acestea sunt mai frecvent asociate cu adenomioza sau cu alte afecțiuni ginecologice.
Absența menstruațiilor abundente sau a ciclurilor neregulate nu exclude diagnosticul de endometrioză.
Endometrioza înseamnă întotdeauna durere?
Nu.Unele paciente sunt diagnosticate în timpul investigațiilor pentru infertilitate, în urma descoperirii unui endometriom ovarian sau întâmplător, în timpul unei investigații efectuate din alt motiv.
Există și situații în care o leziune profundă poate afecta progresiv un organ fără să producă o durere proporțională cu severitatea afectării. Un exemplu important este endometrioza ureterală, care poate determina obstrucția ureterului și afectarea rinichiului chiar în absența unor simptome urinare evidente.
Acesta este unul dintre motivele pentru care intensitatea durerii nu trebuie folosită singură pentru aprecierea severității endometriozei.
Endometrioza poate fi asociată și cu alte afecțiuni?
Da.Endometrioza poate coexista cu alte boli sau sindroame, fără ca acestea să fie prezente la toate pacientele.
Printre afecțiunile asociate mai frecvent se numără:
- adenomioza;
- sindromul ovarului polichistic (SOP);
- sindromul de intestin iritabil;
- disfuncțiile planșeului pelvin;
- unele boli autoimune, inclusiv tiroidita Hashimoto;
- migrena;
- sindroamele de durere cronică.
Prezența acestor afecțiuni poate influența simptomele și planul terapeutic, motiv pentru care evaluarea trebuie să fie completă și individualizată.